Acasă
politică
advertoriale
actualitate
administrație publică
monden
business
economie
cultură
sport
sci-Tech
evenimente
Nu a fost introdusa o sursa
Iordache Marin
191
O descoperire fascinantă a avut loc în Formațiunea Chinle din nord-estul statului Arizona, unde paleontologii au identificat o nouă specie de reptilă veninoasă, denumită Microzemiotes sonselaensis. Această reptilă a trăit în perioada Triasicului superior, acum aproximativ 200 de milioane de ani, și aduce noi perspective asupra evoluției veninului la reptile.
Microzemiotes este o reptilă mică, măsurând probabil mai puțin de 30 de centimetri lungime. Cu toate că dimensiunea sa poate părea modestă, această specie are caracteristici notabile. O fosilă recent descoperită include o parte din maxilarul său, care prezintă dinți cu caneluri caracteristice, asemănătoare cu cele întâlnite la reptilele veninoase moderne. Aceste caneluri sunt esențiale, deoarece sugerează că reptila avea capacitatea de a injecta venin în prada sa.
Înainte de această descoperire, dovezile despre utilizarea veninului la reptilele din Triasicul superior erau limitate la dinți izolați ai unei alte reptile, Uatchitodon. Astfel, Microzemiotes reprezintă a doua reptilă veninoasă cunoscută din această perioadă, extinzând semnificativ înțelegerea cercetătorilor asupra diversității și evoluției acestor creaturi.
Un aspect cu adevărat interesant al acestei descoperiri este dimensiunea dinților lui Microzemiotes, care sunt de aproximativ zece ori mai mici decât cei ai lui Uatchitodon. Aceasta sugerează că evoluția veninului ar fi putut avea loc în mod independent în diverse grupuri de reptile, indicând astfel că strategia de a prinde prada prin venin a fost adoptată de mai multe specii, chiar dacă acestea aveau dimensiuni corporale diferite.
Articolul care detaliază această descoperire a fost publicat în „Paleontology and Evolutionary Science”, având implicații semnificative pentru înțelegerea ecosistemelor din Triasicul târziu. Adăugând Microzemiotes la lista reptilelor veninoase cunoscute, cercetătorii încep să contureze o imagine mai clară a interacțiunilor dintre specii în acea vreme. Această descoperire sugerează nu doar o diversitate evolutivă a sistemelor veninoase la reptile, ci și întrebări interesante despre modul în care specii diferite au dezvoltat strategii similare de vânătoare, în ciuda faptului că nu erau direct legate.
Compararea sistemelor veninoase ale reptilelor antice cu cele ale reptilelor moderne, cum ar fi șerpii cu colți posteriori și șopârlele helodermatide, ar putea oferi indicii valoroase despre evoluția veninului de-a lungul timpului, contribuind astfel la o mai bună înțelegere a diversității biologice de-a lungul erelor geologice.